Poziţia organizaţiilor neguvernamentale consultate cu privire la propunerile de modificare a Legii Voluntariatului dezbătute în 13 aprilie 2010

Poziţia organizaţiilor neguvernamentale consultate cu privire la
propunerile de modificare a Legii Voluntariatului dezbătute în
13 aprilie 2010 la Senatul României

Ca urmare a dezbaterii Legii Voluntariatului orgaizată de Senatul României în data de 13 aprilie 2010, organizaţiile neguvernamentale acre lucrează cu voluntari au organizat dezbateri şi consultări în vederea redactării unui punct de vedere comun cu privire la propunerile avansate în cadrula cestei dezbateri. Acest document cuprinde referiri la propunerile supuse dezbaterii în data de 13 aprilie 2010 şi alte sugestii şi propuneri considerate importante de participanţii la dezbateri. O lista cu organizaţiile care susţin acest punt de vedere este disponibilă la finalul documentului. Persoana de contact pentru discuţii ulterioare este Cristina Rigman, Director dezvoltare, Pro Vobis – Centrul Naţional de Voluntariat, e-mail pr@provobis.ro, telefon 0755 045105.

Prezentul document este structurat pe mai multe capitole, după cum urmează:
1. Principii generale pe care trebuie să se bazeze Legea Voluntariatului
2. Rolul statului în sprijinirea mişcării de voluntariat şi reflectarea explicită a acestui rol în textul Legii Voluntariatului
3. Prevederi privind contractul de voluntariat
4. Prevederi privind recunoaşterea activităţilor de voluntariat şi validarea competenţelor dobândite prin voluntariat
5. Prevederi privind managementul voluntarilor şi asigurarea calităţii voluntariatului
6. Prevederi privind voluntariatul cetăţenilor străini în România şi al cetăţenilor români în străinătate
7. Prevederi privind voluntariatul sprijinit de angajator şi concediul de voluntariat
8. Aspecte care vor fi reglementate în interiorul sectorului de voluntariat prin structurile şi sistemele proprii

1. Principii generale pe care trebuie să se bazeze Legea Voluntariatului

 Legea să se bazeze pe principii clare care să încurajeze şi să faciliteze implicarea voluntarilor, precum opţiunea liberă, diversitatea şi incluziunea, reciprocitatea, neremunerarea, recunoaşterea, beneficiul public/al comunităţii
 Legea trebuie să asigure conservarea spiritului voluntariatului bazat pe ideea de „a dărui pentru ceilalţi”
 Legea trebuie să evite suprareglementarea şi să aibă prevederi care facilitează şi nu care blochează activitatea de voluntariat
 Legea trebuie să diferenţieze activitatea de voluntariat de practica profesională şi internship-ul, forme de implicare care sunt centrate pe dezvoltarea personală şi nu au o componentă clară de beneficiu comunitar
 Legea să nu facă diferenţieri între voluntari pe criterii de vârstă
 Fundamentarea modificărilor propuse să fie bazată pe date clare
 Legea nu trebuie să permită amestecul direct sau indirect al politicului în sectorul de voluntariat

2. Rolul statului în sprijinirea mişcării de voluntariat şi reflectarea explicită a acestui rol în textul Legii Voluntariatului

 Rolul statului la nivel central:
 Să se ţină cont de capitolul 8 al Ordonanţei 26/2000 care reglementează existenţa structurilor pentru relaţia cu ONG-urile în cadrul instituţiilor publice de toate nivelurile
 Crearea unui punct de comunicare şi de lucru în cadrul instituţiilor centrale / guvernului cu care sectorul de voluntariat să menţină legătura constant şi cu care să lucreze pentru dezvoltarea voluntariatului (strategii naţionale, posibile facilităţi, recunoaştere etc.); opţiuni practice: ministru fără portofoliu, direcţie/birou pentru relaţia cu sectorul de voluntariat etc.
 Statul să îşi asume un rol activ în sprijinirea dezvoltării voluntariatului
 Legea să cuprindă enumerarea tuturor instituţiilor statului cu rol în sprijinirea mişcării de voluntariat (după modelul din Legea Tineretului)
 Legea să prevadă sprijinul statului sub forma unor facilităţi acordate voluntarilor pe baza unei motodologii agreate şi clarificate prin normele de implementare a legii; tipuri de facilităţi: posibilitatea efectuării de analize gratuite o dată pe an sau peste un anumit număr de ore de voluntariat, acoperirea asigurărilor pentru voluntarii care nu sunt asiguraţi în alt fel pe durata activităţii de voluntariat etc.
 Includerea în sistemele publice de colectare a datelor, gestionate de Institutul Naţional de Statistică, a unor itemi referitori la voluntariat pentru a facilita culegerea constantă de date cu privire la situaţia voluntariatului în România
 Clarificarea situaţiei registruluid e evidenţă a voluntarilor (prevăzut de actuala lege) care, pentru a fi util, necesită cumularea datelor la finalul anului pentru a avea date concrete cu privire la numărul voluntarilor, profilul acestora şi tipul de activităţi derulate
 Includerea unei axe prioritare speciale pentru dezvoltarea voluntariatului în Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2013 – 2020
 Rolul statului la nivel local:
 Să se ţină cont de capitolul 8 al Ordonanţei 26/2000 care reglementează existenţa structurilor pentru relaţia cu ONG-urile în cadrul instituţiilor publice de toate nivelurile
 Autorităţile locale şi regionale să includă obligatoriu în strategiile de dezvoltare locală şi/sau regională capitole distincte despre rolul voluntariatului şi modul de sprijinire a acestuia pentru atingerea priorităţilor locale şi/sau regionale
 Alocarea unui procent fix (1% – 2%) din bugetele locale pentru finanţarea programelor de voluntraiat în beneficiul comunităţii locale în baza Legii 350/2005
 Redactarea şi implementarea de strategii locale pentru includerea voluntariatului în planul de soluţionare a problemelor locale
 Rolul altor instituţii:
 Alocarea unui procent din bugetele universităţilor publice pentru sprijinrea organizaţiilor studenţeşti

3. Prevederi privind contractul de voluntariat

 Contractul de voluntariat să rămână la latitudinea părţilor, aşa cum este în actuala lege
 Situaţiile în care se consideră necesară încheierea unui contract de voluntariat trebuie să rămână la latitudinea organizaţiei şi a voluntarului, să nu se impună prin lege situaţiile specifice în care trebuie încheiat contract
 Organizaţia gazdă a voluntarului să fie persoană de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, pentru situaţia persoanelor juridice cu scop lucrativ se vor realiza reglementări speciale în capitolul destinat lor (a se vedea capitolul 7 din prezentul document)
 Clarificarea situaţiei asigurărilor pentru voluntari: se solicită ca acei voluntari care nu sunt asiguraţi în alt context (ca elevi, studenţi, angajaţi, pensionari) să poată beneficia de asigurare pentru accidentele survenite în timpul acţiunii de voluntariat, asigurare care să fie acoperită de către stat; să se clarifice dacă acest lucru se va face exclusiv pe baza contractului de voluntariat;
 Să se clarifice dacă mai este necesară renunţarea explicită la asigurare (aşa cum este ea prevăzută în legea actuală) în condiţiile în care voluntarul este asigurat în alt context;

4. Prevederi privind recunoaşterea activităţilor de voluntariat şi validarea competenţelor dobândite prin voluntariat

 Orice sistem de recunoaştere a activităţii de voluntariat şi/sau validare a competenţelor dobânsite prin voluntariat trebuie să includă recunoaşterea atât a activităţilor de voluntariat realizate pe teritoriul României cât şi a activităţii de voluntariat realizate de către cetăţeni români în străinătate
 Să se menţină prevederile cu privire la luarea în considerare a experienţei de voluntariat la concursurile de ocupare a posturilor publice dacă activitatea de voluntariat s-a desfăşurat în domenii similare postului penbtru care se concurează
 Să se creeze un sistem clar, coerent, recunoscut de angajatorii de orice tip, care să valideze competenţele dobândite prin voluntariat; sistemul trebuie să fie simplu şi accesibil voluntarilor – poate construi pe actualul sistem utilizat de CNFPA, dar trebuie accesibilizat şi simplificat pentru voluntari, având în vedere că nu va certifica o profesie în baza unui standard ocupaţional, ci doar anumite competenţe specifice

5. Prevederi privind managementul voluntarilor şi asigurarea calităţii voluntariatului

 Legea poate include prevederi generale care să menţioneze necesitatea oferirii unui cadru propice implicării voluntarilor şi necesitatea asigurării unui standard de calitate pentru activitatea de voluntariat în general
 Legea să nu includă reglementarea detaliată a managementului voluntarilor şi a existenţei şi rolului managerului de voluntari
 Legea poate prevedea necesitatea existenţei managerului de voluntari, ca angajat sau voluntar, pentru situaţii specifice, cum ar fi lucrul cu voluntari şi/sau beneficiari minori sau pentru activităţi de voluntariat care implică un anumit grad de risc (de exemplu îngrijiri la domiciliu, persoane cu dizabilităţi etc.)

6. Prevederi privind voluntariatul cetăţenilor străini în România şi al cetăţenilor români în străinătate

 Legea să prevadă explicit acordarea rezidenţei pentru cetăţenii străini care sunt voluntari pe teritoriul României pentru toată durata stagiului de voluntariat în baza contractului de voluntariat încheiat între organizaţia gazdă şi voluntar, indiferent de ţara de origine a voluntarilor (valabil şi pentur cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene pentur care rezidenţa se acordă în prezent pentru 3 luni şi permisul trebuie reînnoit la fiecare 3 luni dacă stagiul de voluntraiat este mai lung)
 Să se clarifice procedura de garantare a rezidenţei voluntarilor cetăţeni străini, să fie accesibilizat procesul şi popularizat în rândul serviciilor responsabile cu acordarea rezidenţei pentru voluntari
 Să se încheie acorduri cu ţările în care cetăţenii români activează ca voluntari în vederea facilităţii obţinerii vizelor de către voluntari

7. Prevederi privind voluntariatul sprijinit de angajator şi concediul de voluntariat

 Reglementarea activităţilor de voluntariat organizate de persoane juridice cu scop lucrativ să fie făcută într-o lege specială
 Dacă totuşi va face parte din această lege, să fie un capitol special
 Concediul de voluntariat nu trebuie impus angajatorilor prin stabilirea unui minim de zile pe an
 Durata concediului de voluntariat să fie lăsată la latitudinea angajatorului, să nu se stabilească nici durata minimă, nici pragul maxim; de ţinut cont de eventualele conflicte cu legislaţia muncii
 Legea trebuie să clarifice pentru ce tip de angajator se va aplica prevederea concediului de voluntariat
 Trebuie clarificat dacă acest concediul de voluntariat va fi plătit sau nu şi care va fi forma juridică şi baza legislativă pentru acordarea lui
 Trebuie să se clarifice care este situaţia eventualelor accidente produse în timpul concediului de voluntariat şi modul cum se reglementează relaţia juridică dintre compania ai cărei angajaţi se implică voluntar şi organizaţia gazdă a activităţilor de voluntariat

8. Aspecte care vor fi reglementate în interiorul sectorului de voluntariat prin structurile şi sistemele proprii

 Realizarea standardului ocupaţional pentru managerul de voluntari
 Procesul de management al voluntarilor şi standardele de calitate ale acestuia
 Principii de bune practici în lucrul cu voluntarii care să reglementeze intern obligativitatea organizaţiei de a informa voluntarul cu privire la opţiunea semnării unui contract, la drepturile şi responsabilităţile sale şi la criteriile de selecţie pentru ocuparea poziţiilor disponibile pentru voluntari, dacă există criterii de selecţie (de tipul necesităţii cazierului, anumitor abilităţi, etc.) şi a condiţiilor specifice de lucru dacă acestea au caracteristici speciale (domiciliul beneficiarului, altă localitate decât cea de rezidenţă etc.)
 Sisteme de monitorizare a respectării principiilor de bună practică şi eventuale sancţiuni pentru cazurile de încălcare gravă a acestor principii
 Codul etic al organizaţiilor care lucrează cu voluntari
 Codul etic al voluntarilor


Organizaţiile care au participat la consultări şi care susţin punctele de vedere expuse în acest document:

Nr. Numele Organizaţia
1. Badea Iulia Habitat for Humanity
2. Buteică Alina Liga Studenţilor Români din Străinătate
3. Ciorna Adrian Habitat for Humanity
4. Coman Elena Fundaţia Soros
5. Crăciun Andreea GRSP Society
6. Cristea-Ioan Madalina Salvati Copiii
7. Curici Gabriela Fundaţia Principesa Margareta a României
8. Cuţuleapu Octavian Federaţia VOLUM
9. Hedesiu Codruta UNICEF
10. Marcu Carmen Centrul de Voluntariat Bucureşti
11. Olteanu Ion Centras/ CERE
12. Oprea Mirela World Vision
13. Pătraşcu Constantina Fundaţia William Tyrel
14. Pîrvulescu Corina Consiliul Tineretului România – CTR
15. Popescu Andrei ANPCDEFP
16. Popescu Iulia Institutul Qvorum
17. Rigman Cristina Pro Vobis – Centrul Naţional de Voluntariat
18. Rizvi Shajjad Little People
19. Sasu Ruxandra Fundaţia PACT
20. Sădean Claudia Asociaţia Verzii
21. Săsărman Ania Fundatia Dezvoltarea Popoarelor
22. Secal Adrian Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
23. Stoian Magda Forumul Donatorilor din România
24. Stoica Adriana United Way
25. Stroe Mihai BEST Bucureşti
26. Şandru Lavinia Iniţiativa 2003
27. Şendrea Cristina Fundaţia Principesa Margareta a României
28. Vâneaţă Elena Asociaţia Drepturile Pensionarilor – ADPR