Cei 4,4 milioane de români care fac
voluntariat (conform unui Eurobarometru din 2010) vor avea acum şansa
ca activitatea lor să fie recunoscută ca experienţă profesională şi confirmată
corespunzător prin dobândirea unui certificat de competenţe.
După 3 ani de consultări publice cu peste 500 de reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale, un
nou proiect de lege privind
activitatea de voluntariat din România a intrat în procedură
parlamentară.
Peste
100 de membri ai Parlamentului României, din tot
spectrul politic, s-au alăturat
iniţiativei deputatului Mihai Sturzu de
a susţine o nouă lege a voluntariatului. Proiectul de lege va aduce
modificări semnificative activităţilor de voluntariat, reflectând în acelaşi
timp nevoile şi provocările organizaţiilor care lucrează cu voluntari.
În ultimii trei ani,
Federaţia VOLUM a iniţiat şi a
participat la dezbateri publice cu privire la acest nou cadru legislativ.
Efortul depus de reprezentanţii VOLUM va fi răsplătit prin intrarea proiectului
de lege în procedură de urgenţă şi, cel mai probabil, promulgarea acestuia până
la sfârşitul anului. Voluntarii şi organizaţiile neguvernamentale îşi vor
desfăşura astfel activitatea într-un cadru modern, viabil şi armonizat cu cel
european.
Cele mai importante trei prevederi ale noii legi sunt :
- Reglementarea
obligatorie a relaţiei dintre voluntar şi organizaţia gazdă printr-un
contract cadru, în formă scrisă, înregistrat în evidenţa
organizaţiei.
- Recunoaşterea
voluntariatului ca experienţă profesională de către angajatori,
având ca rezultat direct creşterea angajabilităţii tinerilor.
- Acordarea unui
certificat de competenţe dobândite prin voluntariat, la cererea
voluntarului. Certificatul conţine 8 competenţe cheie preluate din Cadrul
Naţional şi cel European al calificărilor, similar cu certificatul
Youthpass.
Prezent la conferinţa de presă care a marcat
lansarea legii, Raed Arafat a declarat că această nouă
iniţiativă va rezolva multe probleme. În calitate de susţinător al legii, Raed
Arafat a precizat că SMURD-ul a pornit „total prin voluntariat,
dintr-un nucleu de voluntariat”. „Timp de opt ani am fost voluntar,
mulţi au fost voluntari SMURD, dar n-au rămas decât cu mulţumirea sufletească,
fără o recunoaştere oficială”. De asemenea, a văzut deopotrivă reacţii
pozitive şi negative la adresa voluntariatului. Un exemplu pozitiv este
atitudinea Universităţilor din Cluj şi Sibiu care oferă scutire cu recuperare
pentru studenţii care fac gardă pe ambulanţele SMURD. „Prefer pe cineva
să ia nota 8 sau 9 în loc de 10, dar să fie cu adevărat voluntar şi să aibă şi
alte activităţi prin care se implică în societate şi să fie proactiv şi să facă
lucruri care îl lasă să câştige experienţă” a mai declarat Raed
Arafat.
Din perspectiva ministrului Tineretului şi Sportului, noul proiect va
rezolva o problemă a societăţii. Până în prezent, în afară de munca la negru,
voluntarii erau descurajaţi şi de lipsa unui acord care să prevadă clauze
clare. Partea de rezistenţă a proiectului este, în viziunea ministrului Nicolae
Bănicioiu, certificatul de
competenţe dobândite în urma voluntariatului.
Directorul executiv al VOLUM, Anca Năstase
a trecut în revistă câteva dintre cele mai importante cifre din cei trei ani de
eforturi pentru susţinerea legii. Ca ONG-ist convins de peste 7 ani consideră
că proiectul este o evoluţie extrem de importantă în ceea ce priveşte viaţa
ONG-urilor şi piaţa muncii. „
Este o victorie pentru noi faptul că s-a
ajuns în acest punct”. Cheia acestei reuşite este perseverenţa
în tot ceea ce Volum a făcut din 2009 până în acest moment.
5 din 10 europeni se implică anual în activităţi de voluntariat, iar conform
unui declaraţii a Comisarului European Marian Harkin,
pentru fiecare 1
euro investit în voluntariat există o returnare a investiţiei de 5 euro.
În România, aproximativ 20% din populaţie se implică în activităţi de
voluntariat, fiind vorba în special de persoane sub 35 de ani. Noua lege a
voluntariatului, odată intrată în vigoare, va maximiza potenţialul
activităţilor de voluntariat din România. De asemenea, un impact pozitiv se va
regăsi şi în mediul privat, în gradul de angajabilitate al tinerilor şi în
dezvoltarea personală şi profesională a acestora.
